Lacul Techirghiol (în turcă Tekirgöl, însemnând „lacul Tekir”) este situat la marginea localității balneare Eforie. Este un liman fluvio-marin cu o suprafață de 10,68 km², separat de mare printr-un perisip și cu o adâncime maximă de 9 m. Prin aportul mic de apă dulce, apa limanului și-a mărit concentrația de săruri, la circa 95 g/l. Acest fenomen a permis formarea unui strat de nămol cu calități terapeutice. El se deosebește fundamental de celelalte lacuri prin aspectele sale fizico-geografice cu toate că geneza este aceeași (liman fluvio-marin). Temperatura medie a apei este în general apropiată de cea a aerului. Datorită mineralizării ridicate, temperatura apei lacului Techirghiol poate scădea sub 0°C fără să înghețe. Fauna nevertebratelor ce populează lacul Techirghiol este dominată de crustaceul Artemia salina, care împreună cu alga Cladophora cristalina furnizează materia primă pentru producerea nămolului sapropelic cu componenți minerali activi care îi dau o valoare terapeutică deosebită. Lacul Techirghiol este o zona avifaunistică deosebit de importantă, declarat sit Ramsar în 2006 (cu suprafata de 1462 ha). Printre speciile de păsări global amenințate pot fi menționate gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) si rața cu cap alb (Oxyura leucocephala). Aici a fost implementat un proiect Life focalizat pe protejarea condițiilor de iernare a gâștei cu gât roșu, una dintre cele mai rare specii de gâște ale Planetei, care cuibărește în peninsula Taimir din Siberia și iernează preponderent în zona dobrogeană România-Bulgaria: are la Techirghiol ape neînghețate iarna, pe care poate să își petreacă nopțile.
Pe lângă speciile migratoare de păsări, remarcabil este și numărul mare de specii cuibăritoare din această zonă.
Lacul Belona a fost amenajat la sfârșitul anilor 1950, aflat în sudul stațiunii Eforie Nord, între Marea Neagră și Lacul Techirghiol cu scopul de a diversifica posibilitățile de agrement de la vremea aceea. Lacul, care în unele zone are o adâncime de 12 metri, ar urma să fie amenajat astfel încât vizitatorii să privească printr-un geam, ca la acvariu, speciile de pești de apă dulce cu care urmează să fie populat lacul. Proiectul prevede pregătirea pentru activităţi de agreement, amenajarea unei insule pe lac, achiziţia de bărci de agreement fără motor, hidrobiciclete, amenajarea unui debarcader pentru bărcile de agrement, amenajarea de posturi de observare ale serviciilor de salvare acvatică – salvamar şi a posturilor de prim ajutor, amenajarea parcului gradină Belona – alei, mobilier urban, pomi ornamentali.
Lacul Mangalia. O plimbare cu barca, vara pe lac prilejuiește întâlniri cu chire, egrete, lebede și alte câteva specii de păsări, cu broaște țestoase de apă (Emys orbicularis), dar și cu banalele broaște orăcăitoare și numeroși șerpi de apă. Pe maluri întâlnim mereu pescari, de unde deducem ca în lac se găsesc și pești. Pe timpul anotimpului rece lacul constituie adăpost pentru multe specii de păsări care preferă mediul deltaic: lișite, pelicani, rațe, gâște sălbatice, cormorani, lebede. Pe fundul mlaștinii sunt mai multe puțuri adânci (cel mai adânc are 18 m, în timp ce apa de lânga el măsoară doar 1-2 m adâncime) ale izvoarelor de apă termală și sulfuroasă. S-au semnalat aproximativ 25 de astfel de puțuri, cu un debit estimat de 250 litri/secundă, care conțin bule de metan, hidrogen sulfurat și au o temperatură de circa 25 grade Celsius.
Lacul Tatlageac este un liman maritim, situat în apropierea comunei 23 August. Având o suprafață de 178 ha și un volum de 14 mil metri cubi, limanul are o deosebită importanță ecologică deoarece reprezintă o rezervă de biodiversitate și de apă dulce (care răcorește clima estivală și este utilă irigației; până în 1994 furniza, iarna, și gheață pentru conservarea peștelui la cherhanaua Tatlageac până prin luna mai, după care se trecea la sare). Astăzi, importanța sa este mai mult turistică, aici putându-se practica sporturi nautice și (încă) pescuitul. De asemenea, nămolul din acest liman este folosit în scopuri terapeutice.