Statuia Tinerețea, operă semnată de Oniță Iulia, amplasată în anul 1962 în Eforie Sud.
Cazinoul Eforie Sud. Cazinoul își începe istoria în anii 1930. Construit între 1931 și 1935, acesta făcea parte dintr-o serie de imobile cu destinație estivală și se înscrie printre celelalte cazinouri construite în aceeași perioadă, cel mai reprezentativ fiind poate cel din Mamaia (1935). Acesta este parte a unui ansamblu urban început de Ioan Movilă la 1899 și destinat a fi o stațiunea balneo-climaterică – viitoarele Băi Movilă. Acest lucru se reflectă și prin desemnarea arhitectului care avea să proiecteze imobilul, Arta Cerchez, același arhitect care a creat Hotelul Movilă și Băile calde (dărâmate în perioada comunistă pentru a face loc căii ferate care se extindea spre Mangalia). Cerchez era de asemenea ginerele lui Ioan Movilă, fiind căsătorit cu una dintre fiicele acestuia, Felicia. Importanța imobilului constă în arhitectura sa, fiind considerat una dintre clădirile reprezentative pentru stilul Art Deco de pe întreg litoralul românesc.
Cetatea Tomis – au trecut mai bine de 2500 de ani de când pe locul oraşului Constanţa de azi a fost întemeiată o aşezare a navigatorilor şi negustorilor greci veniţi din oraşul Milet (Asia Mica). Cea mai mare înflorire o cunoaşte oraşul cetate, care a căpătat numele de Tomis, mai ales pe la mijlocul sec. I e.n. Stăpânirea romană asupra ţinutului dintre Istros (Dunăre) şi Pontul Euxin (Marea Neagră), devenit provincie romană, ridica cetatea la rangul de capitală. În acest timp au fost înălţate temple şi edificii măreţe, pieţe publice şi terme (băi), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit străzi şi cartiere noi. Dar înfloritoarea cetate este pustiită de avari în anul 601. Câteva veacuri mai târziu, pe ruinele Tomisului, se înfiripa o mică aşezare de pescari, din care, treptat, în secolele următoare s-a dezvoltat Constanţa. Rămăşiţele vechii civilizaţii se întâlnesc în oraşul de azi la tot pasul.
Cetatea Tomis
Cetatea Callatis
Cetatea Callatis a apărut ca o colonie a Heracleoţilor la porunca unui oracol; aceştia au întemeiat-o când Amyntas se înstăpânează peste Macedonia. Spre deosebire de Histria şi Tomis care sunt colonii milesiene, Callatis este o colonie de origine doriană, întemeiată de grecii veniţi din Heracleea Pontică, ea însăşi ctitorie megariană. În sec. IV î.Hr. cetatea înregistrează o mare dezvoltare economică, social-politică, relevată atât de izvoarele scrise cât şi de descoperirile arheologice. Oraşul dispune de un teritoriu rural pe care îl exploatează, atelierele sale produc din plin şi se bucură de un regim democratic după modelul cetăţilor-state din sudul egeean, în special al Megarei. Se ridică puternicele ziduri care o apară dinspre uscat, se amenajează instalaţii portuare, se construiesc temple şi edificii publice.
Cetatea Histria este cel mai vechi oraş din ţara noastră. Descoperită în 1914 de istoricul român Vasile Pârvan, cetatea Histria a fost întemeiată în secolul al VII-lea î.Hr. de către coloniştii greci veniţi din Milet. Schimburile comerciale intense, agricultura dezvoltată, precum şi implicarea în viaţa politică a vremii au facut din cetate unul dintre cele mai prospere oraşe antice. Cetatea a fost supusă la numeroase schimbări – cucerirea de către romani, apoi includerea oraşului în statul dacic al lui Burebista, şi apoi, din nou, stapânirea romană. Atacurile dese ale popoarelor migratoare, accentuate de efectele negative ale procesului de înnisipare a vechiului golf al mării, au dus treptat la decăderea şi abandonarea finală a cetăţii în secolul al VII-lea d.Hr.
Adamclisi este locul unde se află unul dintre cele mai importante monumente istorice din Dobrogea – Monumentul “Tropaeum Traiani” care este mărturie a unuia dintre cele mai interesante capitole ale dăinuirii populaţiei autohtone pe aceste meleaguri, monumentul a fost ridicat între anii 106-109 d.Hr. la comanda împaratului Traian pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor, rămânând în istorie ca una dintre cele mai sângeroase batalii. Restaurat în întregime în anii ’70, monumentul se aseamănă foarte bine Columnei lui Traian de la Roma, istoricii presupunând ca ele au fost realizate de acelaşi arhitect – Apolodor din Damasc.
Capidava se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanţei dintre Hârşova şi Cernavodă, şoseaua care leagă localităţile trecând chiar pe lângă zidurile cetăţii. Fortificaţia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE – 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m şi înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri în sfert de cerc şi 2 turnuri intermediare în formă de potcoavă (U), o poartă lată de 2,50 m situată pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriului şi o ieşire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.
CAPIDAVA
HISTRIA
ADAMCLISI
TOMIS
CALLATIS
